duminică, 29 noiembrie 2009

un gand de seara...

tocmai am citit un blog....o postare care m a ...hm....rascolit. da! asta e cuvantul!...este un blog pe care intru destul de rar in ultimul timp.... dar de fiecare data stau cu sufletul la gura pana termin de citit... este blogul unei persoane care imi lipseste in ciuda a tot ceea ce s a intamplat, persoana la care am tinut mult, persoana de care am reusit sa ma apropii,
alaturi de care am incercat sa fiu alaturi, sa fiu aproa
pe de ea asa cum am stiut eu....persoana careia nu i port ranchiuna...
aceasta persoana stie sa fie o buna prietena doar pentru cei cu adevarat importanti in viata ei...zic cu "adevarat" pentru ca vreau sa cred k la un moment dat am fost si eu importanta (eu una am simtit asta pana la un moment dat, iar intuitia nu ma inseala!!! ). tind sa cred ca am fost doar importanta pentru ca aceasta persoana a incercat de cateva ori sa mi traga cateva semnale de alarma in legatura cu ce s a intamplat iar alteori, in alte situatii, a fost directa...
eu sunt de genul de persoana care se supara repede si uneori ii trece repede dar....de uitat...de uitat nu uita nicicum! din pacate! in momentul asta as vre
a sa imbratisez aceasta persoana...simt ca mi este dor de ea.... si totusi....
sunt doua lucruri care ma opresc sa reiau legatura cu ea. si cred ca ea le stie deja. acestea sunt: faptul ca am vrut o intalnire fata in fata dar tu mi ai zis ca nu are rost, ca nu ai nimic in plus de zis, ca nu cu tine trebuie sa discut eu ci cu... "altcineva" si...al doilea lucru: in momentul asta nu ma simt in stare sa accept ideea, sa accept faptul ca lucrurile de acum vor fi sincere si curate, mi e teama sa nu fie la fel ca inainte... inca mai doare, nu la fel de tare ca "atunci", dar doare... mi e teama sa nu ma doara din nou la fel de tare...incerc sa fac tot ce pot ca sa indepartez aceasta durere...dar...desi acum mi e dor de mor sa te vad, sa te imbratisez, sa discut cu tine... nu stiu daca as putea fiu eu...mi e sa nu fac mai mult rau de cat bine...
imi doresc ca intr o zi sa ne intalnim la o cafea sau la un
capucino...hm...cred k mai bine la un capucino... imi doresc ca intr o zi bucuria, sentimentul de bine pe care il am cand ma gandesc la tine sa nu mai fie acaparat de antonimul sau! Doamne ajuta!
iai...am emotii cand scriu...am emotii cand ma gandesc la o posibila reactie....daca va fi ...si..daca va fi eu sper sa fie una de bun augur! Doamne ajuta!
draga mea, iti doresc rezultate maxime in tot ce faci!
sa dea Dumnezeu sa citesc numai vesti bune pe blogul tau!

P.S. : ador fluturii!!!

3 comentarii:

RAMONA spunea...

E emotionant.. pentru prima data cand citesc o postare si-mi dau lacrimile... Si asta nu e ironie sau luare peste picior, e purul adevar... Dumnezeu stie! Sunt atat de multe lucruri frumoase de spus si de impartasit... lucruri care nu se pot spune intr-un comment sau intr-o postare! Asa cum ai spus, e dureros... dar asa cum spunea cineva.. un tango nu se poate dansa decat in doi... locul tau e liber..poti oricand sa ti-l reocupi! Numai bine draga mea!

Cristina spunea...

lucrurile, fie ele bune sau rele , trebuie impartasite. Doamne ajuta sa putem face asta la un moment dat ca doua prietene! cand anume?...doar El stie, El le aranjeaza pe toate asa cum trebuie! nu am vrut sa te fac sa plangi ci doar sa stii "cam care mai e treaba cu mine" :d
cele rele sa se spele, cele bune sa se adune! Doamne ajuta!
rezultate maxime si ai grija de tine!

RAMONA spunea...

Au fost lacrimi de fericire... nu am mai avut parte de asa ceva de foarte mult timp... aveam nevoie si pentru asta iti multumesc din suflet. Cat de partea cealalata.. ti-am zis, locul tau e liber si ti-l poti reocupa oricand. Numai bine draga mea!