duminică, 9 august 2009

incomparabil...

...aceleasi aniversari...acelasi haine (uneori diferea culoarea)...aceesi camera...aceeasi prieteni...aceeasi colegi...aceeasi banca pana ce am intrat la liceu iar apoi acelasi drum spre acesta...tu clasa de baieti intr-un liceu in care acestia erau preponderenti...eu clasa de fete bineinteles intr-un liceu la care erau mai multe fete...asa a fost sa fie...amandoi am pus acele licee asa..ca sa fie acolo...(ce ne mai placea sa trecem unul pe la celalalt...aiaiai)
tu o fire calma, mereu ci picioarele pe pamant,sigur pe el, care stia mereu ce vrea (doar sa copii temele de la mine- in loc sa incerci si tu, sa-mi ceri un anume caiet sau carte pe care din "diverse motive" nu-l aveai in rucsac dar stiai sigur ca eu il am, chiar daca era al tau, sa ma convingi sa fac diverse lucruri, atat acasa dar nu numai, si pentru tine din simplu motiv-credibil sau nu- ca eu l-as face mai bine ca vorba aia sunt mai mare:-" desi doar cu 30 de minute ...sunt doar cateva dintre lucrurile pe care le-ai vrut si le-ai obtinut de fiecare si fara prea mult efort). eu in schimb eram contrariul: agitata, vroiam sa fac si una si alta- ca era bun sau rau ce vroiam sa fac nu mai conta pentru mine iar atunci cand tu imi ziceai sa fac ceva...aiaiai...imi crestea inima!!!
o data cu liceul prietenii nostri au inceput sa difere dar asta nu a insemnat si sfarsitul noptilor albe in care doar vocea mamei cum ca e tarziu ne facea sa punem capat, pentru cateva ore, acelor minunate si interminabile discutii...cu toate ca uneori nu ne lasam cu una cu doua si ne opream abia cand venea la noi in camera.
cu genele tale lungi si cu privirea parunzatoare cucereai si cuceresti pe oricine, gene din cauza carora te invidiaza tooooooooata lumea!!!
imi crestea inima cand, dupa ce ajungeam in clasa, colegele imi ziceau ca e frumos prietenul meu iar apoi dupa ce le-am zis cine e de fapt prietenul meu au inceput care mai de care sa ma convinga sa va fac cunostinta...
chiar si cu trecerea timpul .... dupa ce am terminat liceul puteam oricand sa vin sa vorbesc cu tine...daca se intampla sa nu ma simt bine nu te deranja niciodata sa vin sa te trezesc, nu conta ca e 2 noaptea, poate uneori erai mai obosit decat aratai dar asta nu te impiedica sa ma asculti, sa-mi dai incredere, sa-mi oferi sprijin, sa ma faci sa inteleg unde gresesc dar mai ales sa ma determini sa actionez in consecinta.
cu un calm iesit din comun, cu o rabdare inexplicabila ma ascultai si spuneai de fiecare data ca intotdeauna vei fi acolo cand voi avea nevoie de tine...si asa a si fost si inca mai este atat cat se poate in situatia de fata.
imi amintesc si momente mai grele peste care am trecut impreuna, micile noastre secrete in care ne-am sprijinit doar unul pe celalalt pentru ca stiam ca nu are rost sa-i ingrijoram si pe cei din jur atata timp cat ne descurcam impreuna.
au fost si momente in care desi locuiam in aceeasi casa nu reuseam sa ne mai vedem datorita programul incarcat pe care-l aveam fiecare dintre noi , acea perioda in care interminabillele noastre discutii nu au mai avut loc, in care ne era dor de noptile albe, dar in care tot ne eram alaturi, tot ne ceream parerea, tot ne sprijineam!!!
esti o persoana care intotdeauna a stiut ce a vrut,care a obtinut ceea ce a vrut, o persoana care a incercat sa-si implineasca visele, care lupta pentru a obtine ceea ce-si doreste si, desi esti departe -practic printre straini- am incredere ca nu te vei da batut nici acum cu una cu doua, ca-ti vei implini visul cel mare, ca ai grija de tine, ca vei face ca lucurile sa mearga asa cum vrei tu nu cum vor ele...iar dovada sunt vestile primite de la tine1!!!
te admir pentru tot ce faci si iti sunt alaturi... de aici!!

mi-e dor de tine dragul meu frate si imi lipsesti enorm!!!
rezultate maxime in tot ce faci!!!


p.s. am ales albastru pentru ca e culoarea ta preferata iar poza... aceasta este cea mai recenta cu noi doi;)

1 comentarii:

RAMONA spunea...

Sangele apa nu se face..indiferent de distanta. Multa sanatate si o viata plina de bucurii!